Rezultatele finale ale selecției participanților la mobilitatea Erasmus+ a cadrelor didactice

Lista cu rezultatele finale ale selecției participanților la mobilitatea cadrelor didactice din cadrul proiectului finanțat prin Programul Erasmus+, Acțiunea Cheie 1 – Educație Școlară (SCH) se află aici.

Éduquer a la citoyenneté a travers les „situations-problémes"

Participant: prof. Olaru Adriana Daniela, Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Titulescu" Călăraşi
Numărul cursului: IT-2007-230-002

1. Perioada şi locul de desfăşurare a stagiului: 3-8 decembrie 2007, Sevres (Paris), Franţa

2. Descrierea instituţiei organizatoare şi a modului de desfăşurare a stagiului:
Deşi stagiul s-a desfăşurat la Sevres (oraş satelit al Parisului), cursul a fost organizat de Associazione Formazione e Ricerca Internazionale (AFORII) din Palermo, Sicilia - Italia. Această instituţie are o bogată activitate în domeniul educaţiei pentru cetăţenie şi numeroase proiecte europene finalizate cu rezultate remarcabile.
Cei 32 de participanţi la curs proveneau din 3 ţări: Italia (20), România (8), Spania (4). De la început s-au constituit două grupuri, în funcţie de limba de comunicare: grupul francez şi grupul italian. Expunerile şi materialele prezentate în plen erau în ambele limbi (franceză şi italiană); de asemenea, intervenţiile cursanţilor erau traduse integral de către membrii staff-ului (Claudia Corselli, Gerard De Vecchi, Donata Lo Bosco, Donatella Scelfo).
Cursurile s-au ţinut la CIEP (Centre International d'Études Pedagogiques), în sala Richelieu. Sediul CIEP este o clădire impresionantă, încărcată de istorie: fosta manufactură regală de porţelan construită în timpul lui Ludovic al XV-lea. După 2000, a fost renovată şi dotată cu tot confortul secolului 21, păstrând însă nealterate şi punând în valoare elementele originale de arhitectură. La parter şi etajele I şi II sunt săli de conferinţe, laboratoare, săli de curs dotate cu echipamente de ultimă generaţie; la etajele III şi IV, circa 100 de camere pentru studenţi/cursanţi, dispunând de birou, cablu de internet, telefon, televizor, baie. Luam masa în salon bleu - unde ni se servea un meniu rafinat cu specific franţuzesc, iar pauzele de cafea în salle de café.
Cursurile începeau la ora 9 şi se terminau la ora 17, după care mergeam să ne plimbăm prin Paris, care era împodobit feeric pentru sărbători. Joi nu am avut cursuri şi am profitat de această zi liberă ca să vizităm muzee sau alte obiective turistice: Louvre, Notre Dame, turnul Eiffel, Saint Chapelle, Basilica Sacré Coeur, grădinile Tuileries şi Luxembourg, etc. Organizatorii cursului ne-au oferit o seară festivă la restaurantul Chez Clement de pe Champs Élisées, iar apoi un tur nocturn al Parisului cu autocarul.

3. Obiectivele cursului:
     - înţelegerea în profunzime a conceptului de educaţie pentru cetăţenie
     - prezentarea unor exemple concrete de intervenţii pedagogice bazate pe situaţii problemă şi a unor mijloace de realizare în practică
     - dobândirea de instrumente metodologice şi exemple practice în vederea reinvestirii în clasă

4. Forme de organizare:
     - lucru în plen (dimineaţa)
     - lucru pe grupe (după amiaza); grupele au fost constituite în funcţie de limba vorbită de cursanţi (franceza sau italiana) şi erau compuse din 5-6 cursanţi. Exemple de activitate de grup: definirea unor concepte, scenarii cu ipotetice situaţii-problemă generatoare de conflicte între elevi, pentru care se cereau soluţii. Rezultatele activităţii fiecărui grup erau redactate sub formă de postere şi expuse pe pereţi. Un reprezentant al grupului prezenta şi argumenta ideile grupului; urmau comparaţii şi dezbateri în plen, iar la final concluzii.

5. Metodologie
     - expunerea cu ajutorul TIC (calculator şi videoproiector)
     - ateliere de lucru; de exemplu, în prima zi, fiecare grup a avut ca sarcină definirea noţiunii de cetăţenie şi realizarea unui poster cu rezultatele activităţii grupului
     - dezbateri în plen sau în cadrul grupelor pe anumite teme: violenţa în societate şi în şcoală, discriminarea (rasială, etnică, religioasă), toleranţă şi integrare socială
     - prezentări video de situaţii problemă sau exemple de proiecte de succes în domeniul educaţiei pentru cetăţenie realizate de şcolile de provenienţă ale unor cursanţi
     - problematizarea: cum acţionăm în cazul unor situaţii concrete (dispute, conflicte între elevi); justificarea deciziei luate

6. Detalii asupra modului în care a fost pregătită participarea beneficiarului la cursul de formare
     6.1 Pregătire tematică
     6.1.1 Am studiat următoarea bibliografie:
     - Programa şcolară naţională la disciplina Educaţie civică, clasele VII-VIII
     - Corina Leca - Evaluarea competenţelor civice ale elevilor. Exemple de bune practici
     - Cezar Birzea, Michela Cechini, Cameron Harrison, Janez Krek - Manual pentru asigurarea calităţii educaţiei pentru cetăţenie democratică în şcoală
     - Rolf Gollob, Edward Huddleston, Peter Krapf, Maria-Helena Salema, Vedrana Pajic-Vrkas - Manual pentru formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru cetăţenie democratică şi al educaţiei pentru drepturile omului
     6.1.2 Am elaborat două documente cerute de organizatori, pe care le-am trimis înainte de începerea cursului:
     - o sinteză a Programei şcolare naţionale privind educaţia pentru cetăţenie democratică (în limba franceză)
     - aspecte şi exemple concrete din experienţa acumulată în domeniul educaţiei pentru cetăţenie în calitate de diriginte; planificarea calendaristică la Consiliere şi Orientare pe semestrul I (în limba franceză)
     6.2 Pregătire lingvistică
     - lecturi în limba franceză
     - emisiuni TV pe canalul TV5 Europe
     - schimb de mesaje prin email cu organizatorii cursului
     6.3 Pregătire culturală
     - Documentare geografică, istorică şi culturală despre Sevres şi Paris
     Bibliografie : ghidul Top 10 Paris şi informaţii şi hărţi de pe Internet.

7. Impactul cursului asupra beneficiarului şi instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea:
     - mi-a permis accesul la o gamă variată de materiale şi metode de predare/învăţare
     - m-a ajutat să reflectez critic asupra modului în care predau/asupra metodelor de predare pe care le folosesc în instituţia mea
     - pot folosi noi metode de predare/abordare în instituţia mea
     - mi-a lărgit cunoştinţele despre alte ţări/culturi
     - m-a ajutat să promovez o largă dimensiune europeană/internaţională în activitatea instituţiei mele
     - m-a determinat să îmi continui dezvoltarea profesională
     - m-a motivat să particip în viitor şi la alte activităţi de formare
     - mi-a sporit încrederea în noi modalitaţi de finanţare europeană pentru proiecte şcolare/proiecte individuale/proiecte ale altor organizaţii.
     Prof. Adriana Olaru

                      
  • 1eiffel
  • CIEP
  • grup
  • invalizi
  • poster
  • romani
  • sala_curs
  • salon_bleu

L'emploie des TIC (technologies nouvelles d'information et de communication) dans l'enseignement secondaire en Europe

Raport de activitate

Participant: prof. Olaru Adriana Daniela, Şcoala cu clasele I-VIII nr. 5 „Nicolae Titulescu" Călăraşi
Numărul cursului : BV-2004-001

1. Perioada şi locul de desfăşurare a stagiului: 3-8 mai 2004, Ostende, BELGIA

2. Descrierea tipologiei cursului:
IST Courses In Sciences

3. Modul în care cursul răspunde unor nevoi de dezvoltare profesională ca profesor, învăţător, educator, inspector, director, consilier pedagogic
Învăţământul românesc, aflat în plină reformă, a făcut paşi mari pe calea integrării TIC în educaţie, iar cadrele didactice trebuie să se adapteze noilor cerinţe de modernizare a învăţământului. Cursul mi-a oferit posibilitatea de a cunoaşte noutăţile din domeniul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicării (TIC) şi modul de aplicare a acestora în învăţământ; de a găsi mijloacele tehnice şi pedagogice pentru amplificarea rolului TIC în activitatea şcolară şi extraşcolară în scopul creşterii eficienţei acestora. De asemenea, cursul a permis valorificarea posibilităţilor de informare şi comunicare prin intermediul Internetului precum şi perfecţionarea tehnicilor de web design prin iniţierea în utilizarea programului Adobe Photoshop Elements şi crearea unui site on-line.

4. Descrierea instituţiei organizatoare şi a modului de desfăşurare a stagiului
Cursul a fost organizat de Gemeenschapsonderwijs, o instituţie flamandă cu veche experienţă în formarea continuă a personalului didactic. Încă de la început am remarcat calitatea organizării din punct de vedere tehnic şi pedagogic a cursului. Toţi participanţii la curs au primit şi completat un chestionar cu câteva săptămâni înainte de începerea cursului, iar în elaborarea programului de activităţi al cursului s-a ţinut seamă de propunerile participanţilor la curs.
Activităţile au fost variate:
     - Expuneri şi dezbateri cu caracter general: rolul TIC în învăţământ, prezentarea sistemului de învăţământ din Belgia - Flandra, prezentarea programului Smartschool de integrare a TIC în învăţământul flamand, posibilităţi de schimb în cadrul programului COMENIUS;
     - Activităţi demonstrative: utilizarea programului Smartschool la şcoala din Koekelare, lecţie de geometrie cu utilizarea programului Cabri şi o lecţie de istorie contemporană la care elevii au utilizat internetul ca sursă de informare pentru realizarea unui studiu de caz;
     - Vizite în şcoli: vizitarea şcolii hoteliere din Ostende în care s-a desfăşurat majoritatea activităţilor, vizitarea şcolii din Koekelare. Am aflat că în Belgia învăţământul general este de 6 clase, iar din clasa a VII-a elevii optează pentru una din cele 2 forme de educaţie: teoretică sau profesională. Am constatat că şcolile au o bază materială foarte bună iar pregătirea tehnologică din atelierele şcolii le permite integrarea rapidă în producţie după terminarea şcolii.
     - Ateliere de lucru: utilizarea programului Hot Potatoes pentru realizarea de chestionare cu alegere multiplă (JQuiz) sau crearea de teste cu „găuri" (JCloze) la limba franceză; utilizarea tehnicilor multimedia în realizarea unei lecţii (benzi desenate, audierea unui cântec); realizarea unui site simplu cu ajutorul instrumentelor oferite de Geocities (www.oostende2004.tk); iniţierea în programul Adobe Photoshop Elements şi utilizarea acestuia pentru tratarea imaginilor şi crearea unui album de fotografii;
     - Schimb de experienţă în realizarea proiectelor şcolare COMENIUS: reprezentanţi ai şcolilor flamande au expus proiectele realizate de şcolile lor şi au lansat propuneri pentru noi parteneriate şcolare;
     - Activităţi culturale şi turistice: vizitarea oraşului OSTENDE; recepţie la primăria oraşului OSTENDE; vizitarea localităţii Koekelare, a muzeului Bietenmuseum, a unui cimitir din primul război mondial; vizitarea muzeului de artă contemporană din Ostende; vizitarea oraşului Brugges, a expoziţiei de pictură flamandă şi a catedralei din Bruges.

În timpul cursului am avut la dispoziţie echipamentele necesare unei bune desfăşurări a activităţilor: sală de curs cu videoproiector, calculatoare conectate la internet, cameră foto digitală. De asemenea, ni s-a oferit o servietă cu materiale informative: broşuri, hărţi, pliante, reviste, consumabile, suportul de curs pe hârtie ori în format electronic, etc. Activităţile s-au desfăşurat conform programului, fără întârzieri ori incidente.
Apreciez în mod deosebit atmosfera plăcută din timpul cursului şi receptivitatea responsabilului pedagogic Daniel De Vriendt la propunerile ori solicitările noastre. Daniel De Vriendt a fost permanent alături de noi: la cursuri, la masă, la muzee, chiar şi la plimbările nocturne pe faleză. A reuşit să realizeze coeziunea unui grup format din reprezentanţii a 6 ţări (Bulgaria, Grecia, Franţa, Portugalia, România, Spania) şi ne-a creat un sejur de neuitat.

5. Obiectivele iniţial stabilite:
     5.1 Integrarea experienţei şi cunoaşterea educaţiei în (şi prin) multimedia în învăţământul secundar cu ajutorul mijloacelor electronice ca internetul şi suporturi multimedia (CD-ROM);
     5.2 O reflecţie asupra educaţiei cetăţeniei europene: cum să dezvolţi confruntarea ideilor, spiritul critic, ascultarea şi respectul faţă de alţii, o mai bună integrare;
     5.3 Găsirea mijloacelor pentru a oferi tinerilor un învăţământ atrăgător prin utilizarea TIC în diferite discipline ale învăţământului secundar într-o manieră eficientă;
     5.4 Pregătirea tinerilor pentru noile oportunităţi şi cerinţe profesionale legate de profesiile comunicării;
     5.5 Utilizarea resurselor de documentare ale Internetului;
     5.6 Devenirea de producător al propriilor tale mesaje mediatice;
     5.7 Crearea de noi reţele de schimb, de reflexie şi cunoaştere graţie Internetului;
     5.9 Crearea de punţi între industria noilor tehnologii şi şcoli.

6. Obiectivele realizate:
La evaluarea finală a cursului s-au desprins următoarele concluzii: deşi programul fost încărcat, în general s-au realizat toate obiectivele propuse. De exemplu, obiectivul 5.2 a stat mereu în atenţia organizatorului, care a avut grijă ca fiecare participant să îşi expună opinia în legătură cu problemele dezbătute. De asemenea, s-a străduit să integreze pe cei care aveau dificultăţi de comunicare în limba franceză.
Obiectivul 5.7 s-a realizat prin constituirea unui Grup Yahoo! Ostende2004 din care fac parte stafful şi toţi participanţii la curs. Prin intermediul grupului, am rămas în legătură unii cu alţii şi după revenirea acasă; partajăm fişiere sau fotografii şi ne trimitem mesaje prin care stabilim planul de acţiune pentru viitoarele proiecte de parteneriat şcolar pe care le vom realiza împreună.

7. Descrierea modului de corelare între obiectivele iniţial stabilite şi situaţia de fapt:
După fiecare zi de curs se evalua activitatea prin intermediul unui chestionar completat de fiecare participant la curs. Prin acest chestionar aveam posibilitatea să facem şi comentarii sau observaţii referitoare la acţiunile desfăşurate. Astfel, s-a realizat o corelare între obiectivele iniţial stabilite şi nivelul de cunoştinţe ori abilităţile cursanţilor.

8. Dimensiunile europene aprofundate şi implementarea acestora în propria arie de lucru:
În general, sistemele educative din Europa s-au confruntat ori se mai confruntă cu probleme similare în ceea ce priveşte introducerea TIC în învăţământ: o bază materială necorespunzătoare, lipsa specialiştilor care să asigure buna funcţionalitate a acesteia, preţul ridicat al softului educaţional şi reticenţa unor cadre didactice în utilizarea metodelor bazate pe TIC. Am aflat lucruri interesante despre soluţiile găsite în Belgia şi Portugalia pentru integrarea TIC în învăţământul secundar (Smartschool în Belgia şi Server Class în Portugalia) şi am găsit asemănări cu AEL din România, care s-a introdus deocamdată doar la nivelul învăţământului liceal. Cursul mi-a oferit oportunităţi de colaborare cu cadre didactice din alte ţări europene în cadrul programului COMENIUS1 - Parteneriate şcolare şi, în perspectivă, COMENIUS 3 - Reţele de parteneriate.

9. Impactul asupra instituţiei în care activează beneficiarul
Acest curs mi-a prilejuit perfecţionarea metodelor de predare şi a abilităţilor de utilizare a TIC, care se vor reflecta în îmbunătăţirea activităţii didactice pe care o voi desfăşura în şcoală. De experienţa pozitivă acumulată vor beneficia şi colegii mei, cărora le-am pus la dispoziţie atât materialele, cât şi competenţele dobândite la curs. Ca responsabil cu programele europene în şcoală, mi-am imbogăţit experienţa privind posibilităţile de schimb în cadrul parteneriatelor şcolare europene. La acest curs am pus bazele unui proiect şcolar Comenius cu tema Cultivarea cetăţeniei europene la elevi cu ajutorul TIC, la care vor participa şcoli din România, Franţa, Bulgaria, Spania şi Portugalia.

10. Impactul asupra elevilor
Activitatea didactică are în centrul ei elevul, deci principalii beneficiari ai competenţelor dobândite la curs vor fi elevii. Integrarea României în Uniunea Europeană impune adaptarea învăţământului românesc la cerinţele învăţământului european astfel încât tinerii absolvenţi români să fie pregătiţi pentru a obţine un loc de muncă într-o țară europeană. Parteneriatul şcolar la care s-a angajat şcoala va facilita realizarea unor schimburi directe sau prin intermediul internetului între elevii şcolii şi elevi din alte ţări; aceasta va contribui la cunoaşterea şi respectul pentru valorile culturale europene şi la îmbunătăţirea cunoaşterii limbilor europene.

11. Impactul asupra diversificarii programei de predare
Voi pune mai mult accentul pe interdisciplinaritate, voi stimula la elevi aplicarea cunoştinţelor teoretice în probleme cu conţinut practic. La opţionalul Utilizarea calculatorului, prin intermediul internetului, voi cultiva la elevi curiozitatea pentru alte culturi europene şi spiritul de prietenie pentru popoarele europene.

12. Detalii asupra modului în care a fost pregătită participarea beneficiarului la cursul de formare
Am reflectat asupra rolului TIC în învătământ, am căutat pe Internet materiale legate de această temă. Am găsit un studiu interesant realizat de Universitatea Laval din Canada cu titlul L'apport des nouvelles technologies de l'information et de la communication (NTIC) a l'apprentissage des eleves du primaire et du secondaire care a fost inclus în materialele informative de la curs. Am pregătit o comunicare pe tema L'integration des TIC dans le cours de mathématique care a fost inclusă în programul cursului. Mi-am perfecţionat cunoştinţele de limba franceză citind reviste, vizionând emisiuni pe TV5 şi mai ales comunicând prin e-mail ori Yahoo Messenger.

13. Descrierea propriei activităţi avute în timpul cursului de formare continuă
Am susţinut comunicarea L'integration des TIC dans le cours de mathématique, în care am prezentat programul MatCapSimulator realizat de către Editura Varox şi MEC - program utilizat pentru pregătirea şi evaluarea finală a elevilor de clasa a VIII-a. Programul a reţinut atenţia colegilor din celelalte ţări şi a fost testat şi de 3 profesori de matematică din Spania, Portugalia şi Grecia. Am participat la dezbaterile din timpul cursului şi la discuţiile din timpul liber pentru a afla cât mai multe amănunte despre şcolile din care proveneau colegii din celelalte ţări. Am stabilit relaţii de colaborare şi prietenie care se vor concretiza în realizarea unui parteneriat şcolar în anul 2005-2006, ce va demara cu o vizită pregătitoare în octombrie a.c.

14. Metode şi tehnici de predare dobândite în urma stagiului de perfecţionare
     - utilizarea programului Cabri în lecţiile de geometrie
     - utilizarea programului Hot Potatoes pentru confecţionarea de material didactic
     - utilizarea internetului în lecţii pentru pregătirea de către elevi a unei teme

15. Modul în care este evaluată participarea beneficiarului la cursul de formare (instrumente de evaluare folosite, indicatori de performanţă)
     - ridicarea calităţii activităţii didactice prin utilizarea competenţelor dobândite la curs
     - modernizarea procedeelor, metodelor şi tehnicilor de predare
     - realizarea de proiecte şcolare extracurriculare prin care se cultivă la elevi spiritul cetăţeniei europene

16. Cum şi cui îşi propune beneficiarul să disemineze efectele rezultate din noile abilităţi dobândite, progresele înregistrate după participarea la curs
Voi disemina informaţiile şi abilităţile obţinute la curs profesorilor din şcoală sau judeţ:
     - în cadrul activităţilor desfăşurate cu ocazia şedinţelor de catedră, a întâlnirilor comisiilor metodice, a cercurilor pedagogice, a consfătuirilor profesorale;
     - în cadrul activităţilor desfăşurate în clasă cu elevii, în cadrul disciplinei opţionale Utilizarea calculatorului, a activităţilor extraşcolare, a proiectelor educaţionale;
     - prin multiplicarea materialelor informaţionale aduse de la curs şi punerea lor la dispoziţia colegilor interesaţi la biblioteca şcolii şi a CCD Călăraşi;
     - prin publicarea unui articol despre acest curs în revista editată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Călăraşi;
     - prin inserarea unei infomări în pagina Programe din site-ul scolii www.scoala5calarasi.ro;
     - prin contribuţia la realizarea unui parteneriat şcolar în urma contactelor stabilite la curs cu colegi din Bulgaria, Franţa, Grecia, Portugalia şi Spania.

17. Dificultăţi întâlnite:
Dificultăţile întâlnite nu au fost insurmontabile. Programul a fost încărcat - ar fi fost necesare mai multe zile de curs pentru a putea aplica şi aprofunda cele învăţate. De exemplu, un program complex cum este Adobe Photoshop nu poate fi insuşit într-o după-amiază. Totuşi, consider că a fost util: este un punct de plecare, o bază pentru un viitor studiu individual. O dificultate (minoră) a fost şi faptul că sistemul de operare era în limba flamandă, pe care noi nu o înţelegeam.
Prof. Adriana Olaru

                      
  • 1atelier
  • 2curs
  • 3curs
  • 4curs
  • 5curs
  • 6primarie
  • 7primarie
  • 8ostende

Strategies de lutter contre l'echec scolaire

Raport de activitate

Am participat în perioada 12-18 martie 2000 la un curs de formare continuă Comenius 3.2 cu tema „Misure per prevenire l'insuccesso scolastico"/„Stratégies de lutter contre l'échec scolaire". Cursul s-a ţinut la Desenzano del Garda, Italia. În acest sens, am completat un formular pe care l-am trimis prin poştă la Agenţia Naţională Socrates.
Despre Agenţia Naţională Socrates am aflat cu totul întâmplător în august 1999 de la o fostă colegă de facultate, profesoară la un liceu din Bucureşti. Mai multe informaţii am obţinut din „Comenius - Manual de bună practică" şi din buletinele Comenius nr. 3 şi 4 din 1999, pe care le-am primit în septembrie de la sediul agenţiei. Am consultat de asemeni şi site-ul web al Agenţiei, www.socrates.ro (devenit între timp www.anpcdefp.ro), unde am găsit catalogul cursurilor Comenius 3.2 pentru anul 2000. În jurul datei de 1 februarie 2000, s-a publicat pe acest site lista profesorilor selectaţi pentru cursurile din prima parte a anului, pe care figuram şi eu.

Programul cursului a constat în:
     - expuneri;
     - dezbateri în grupuri de lucru;
     - vizitarea unui liceu cu profil tehnic şi a unui liceu cu profil comercial;
     - laborator de dramatizare: lectura cu voce tare a unui text literar.

Obiectivele cursului au fost:
     - identificarea principalelor cauze ale eşecului şcolar;
     - elaborarea unor strategii de prevenire şi combatere a abandonului şcolar.

În expunerea Sistemul şcolar italian - reforma în actualitate făcută de Annamaria Indinimeo, s-a subliniat ideea că societatea a suferit transformări importante, pe când şcoala a rămas în vechile ei structuri şi nu mai corespunde cerinţelor societăţii. De aceea, este imperios necesară o reformă a învăţământului european, care să armonizeze sistemele şcolare din ţările europene, ţinând seama de specificul naţional.

În expunerea Un curs de limba maternă pentru elevii în dificultate, Patrick Dupuis din Belgia susţine că o cauză a insuccesului şcolar o reprezintă dificultăţile de comunicare ale elevilor care sunt obligaţi să înveţe într-o altă limbă decât limba maternă, fie ea şi limba oficială a țării. Cu astfel de probleme se confruntă învăţământul din Portugalia, unde elevii de origine portugheză nu depăşesc 60% din totalul elevilor (ceilalţi provenind din Capul Verde, din Africa sau Asia), dar şi ţări ca Belgia, care are trei limbi oficiale, sau Italia, care are multe dialecte. Se consideră că ar fi ideal ca fiecărui elev să i se ofere şansa de a studia în limba în care se exprimă mai bine; în calitate de cetăţeni ai ţării în care locuiesc, ei au dreptul şi obligaţia de a învăţa limba oficială, deoarece necunoaşterea acesteia ar fi o altă sursă de inechităţi sociale.

Comunicarea este esenţială în procesul de învăţare şi elevii trebuie încurajaţi să se exprime prin oricare din mijloacele pe care le stăpânesc cel mai bine: cuvânt, desen, mişcare. Din experienţa sa, Paola Recami a constatat că dramatizarea, citirea unui text literar cu voce tare la lecţiile de literatură dezvăluie elevilor sensuri şi semnificaţii noi ale textului. Ea şi-a argumentat cu mult talent ideile în Laboratorio di drammatizzazione, unde ne-a oferit o lectură expresivă a unei opere literare din programa şcolară.
În dezbaterile din Lavoro di gruppo s-a evidenţiat rolul metodelor active, euristice, în antrenarea elevilor în procesul de educaţie. În intervenţia făcută, am susţinut că problematizarea este una din cele mai eficiente metode la disciplina matematică, deoarece prin crearea unei „situaţii - problemă" şi rezolvarea ei sub îndrumarea profesorului, elevii sunt conduşi să descopere ei înşişi cunoştinţe noi. Metodele euristice transformă elevul într-un participant activ la propria sa educaţie, oferă satisfacţia lucrului bine făcut şi determină creşterea motivaţiei pentru învăţare.

Cauzele cele mai profunde - şi cel mai greu de combătut - ale eşecului şcolar sunt însă cele de natură socială. Elevii care eşuează sunt cel mai adesea din medii sociale defavorizate; astfel, se perpetuează la nivelul şcolii inegalităţile din viaţa socială. Reprezentanţi ai ţărilor aflate în tranziţie (România, Polonia, Ungaria) şi-au exprimat convingerea că lipsa de interes pentru studiu a elevilor din învăţământul liceal se explică prin lipsa de motivaţie: certificatul de absolvire a liceului nu le asigură un loc de muncă. Cursanţii au fost de acord că şcoala nu are mijloacele de a lupta împotriva cauzelor de natură socială, dar are obligaţia de a încerca să diminueze efectele lor.
O categorie de elevi expusă într-o mare măsură eşecului şcolar este cea a elevilor cu handicap psihic sau motoriu. Jose Alonso Gimenez din Spania, profesor la un centru de educaţie specială pentru copiii cu probleme psihice, ne-a prezentat aspecte din activitatea de recuperare desfăşurată cu aceşti copii, astfel încât la terminarea şcolii (22 ani), ei să fie apţi să se integreze şi să fie utili societăţii.

Pentru evaluarea cursului, fiecare cursant a primit un grafic de evaluare prin care putea să aprecieze cu note de la 1 la 10: organizarea, climatul cursului, comunicarea în grupuri mici, calitatea argumentelor şi altele.

Cursul a fost foarte bine organizat. La sosire, fiecare participant a primit o mapă cu materiale informative, programul cursului pe zile şi ore, ecusonul cu numele şi ţara de origine, chestionare, formulare, bloc-notes etc., iar această mapă s-a îmbogăţit în fiecare zi cu copii după expunerile făcute şi rezumate ale dezbaterilor, în limba solicitată de cursant. La seara festivă ni s-au înmânat diplomele de participare la curs şi adresele tuturor participanţilor, în vederea continuării colaborării începute la curs. Ultima zi de curs a fost dedicată „negocierilor" pentru proiecte europene de parteneriat între şcoli în cadrul programului Comenius. Din partea Ministerului Educaţiei a participat doamna Antonia Ghislandi care ne-a prezentat informaţii interesante despre metodologia proiectului şi despre SOCRATES II.

Cursurile se ţineau în sala de conferinţe a hotelului Villa Maria, la care am fost cazaţi. La cursuri sau la dezbaterile în grupuri mici era o atmosferă destinsă: oricine putea face o completare, o observaţie în limba în care se exprima mai bine, iar pentru cei care nu înţelegeau, traducea cineva. Discuţiile se prelungeau la masă sau la coffee break, pe terasa înconjurată de leandri şi rododendroni. La astfel de discuţii am aflat amănunte interesante despre învăţământul secundar european: structura anului şcolar, programul zilnic şi săptămânal, relaţiile profesor-elevi, elevi-elevi, etc.

Staţiunea Desenzano del Garda este situată într-o zonă pitorească din nordul Italiei, pe malul lacului Garda. În programul cursului au fost incluse o excursie de o jumătate de zi la Verona şi o excursie de o zi la Veneţia, unde am vizitat Palatul Dogilor, Bazilica San Marco, Ponte di Rialto şi ne-am plimbat cu vaporetto de-a lungul canalelor.

Venetia
Canal Grande - Ponte di Rialto    

Pe plan profesional, participarea la acest curs reprezintă pentru mine o experienţă nouă şi mi-a permis să înţeleg direcţiile către care se îndreaptă învăţământul european, la care se va alinia şi învăţământul românesc prin integrarea în Uniunea Europeană. Pe plan personal, cursul mi-a prilejuit cunoaşterea unor colegi minunaţi din alte ţări, cu care voi ţine legătura şi în continuare pentru realizarea unor proiecte comune.
Prof. Adriana Olaru